Complicatiile cardiovasculare ale sforaitului

Studiile efectuate in ultimele patru decade au sugerat ca exista o asociere intre apneea in somn si bolile cardiovasculare. Pe baza lor s-a stabilit ca apneea in somn de tip obstructiv se numara printre factorii cauzatori ai bolii sistemice cardiovasculare.

Hipertensiunea  arteriala

Cele mai convingatoare dovezi ca apneea in somn de tip obstructiv este legata cauzal de boala cardiovasculara apar intr-un studiu numit Wisconsin Sleep Cohort Study.  Timp de 4 ani au fost urmarite persoane care erau normotensive la primul test de somn efectuat. Apoi s-au facut teste de somn succesive. Pe masura ce, la aceste teste ulterioare, indicele de apnee-hipopnee a crescut (deci severitatea sindromului de apnee in somn de tip obstructiv a crescut) a crescut si tensiunea arteriala sistemica a acestor persoane. Studii randomizate mici in care s-a utilizat tratament cu CPAP versus CPAP placebo la pacienti normotensivi sau cu hipertensiune usoara au observat o mica dar semnificativa scadere a tensiunii arteriale sistemice diurne si nocturne la cei care au primit CPAP. Concluzia acestor studii este ca sindromul de apnee in somn de tip obstructiv duce la crestere tensiunii arteriale sistemice si tratamentul acestui sindrom duce la scaderea scaderea valorilor tensionale.

Insuficienta cardiaca

Dovezile disponibile in acest moment spun ca cel putin 10% din pacientii cu insuficienta cardiaca au apnee in somn de tip obstructiv semnificativa clinic. Unele date arata ca edemul nocturn al cailor respiratorii superioare care apare la pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva poate predispune sau agraveaza apneea obstructiva in somn prin ingustarea lumenului respirator. Studii mici au demonstrat o ameliorare a fractiei de ejectie ventriculara si a hipertensiunii cat si o scadere a nivelului catecolaminelor detectate in urina dupa inceperea tratamentului pentru apneea obstructiva in somn.

Aritmii cardiace

Studiile au demonstrat o prevalenta mare a apneii obstructive in somn la cei cu fibrilatie atriala, iar dintre cei la care s-a efectuat cardioversie dar nu au inceput un tratament pentru apneea obstructiva in somn rata de recurenta a fibrilatiei a fost dubla fata de cei la care s-a si inceput un tratament cu CPAP. S-au observat bradicardie severa, episoade de asistolie si aritmii ventriculare la pacientii care au apnee obstructiva in somn fara sa aiba tulburari de conducere cardiace anterioare. Se pare ca aceste tipuri de aritmii sunt legate de moartea subita cardiaca.