Tuesday, May 31, 2016

#‎MOLDOVAFARAFUMAT2016‬: Flashmob "Noi - împotriva tutunului" (reportajul realitatea.md)

Studenții Universității de Medicină din Chișinău au spus un ferm „NU” fumatului. Aceștia au desfășurat un flash-mob în fața Spitalului Republican, unde au încercat să convingă trecătorii să renunțe la viciu, informându-i despre daunele fumatului.
https://youtu.be/H_3oHHm0QKs

”Încercăm să promovăm un mod sănătos de viață și, cu mici pași, dar fermi, să mergem într-o nouă țară, europeană, în care sunt strict delimitate locurile de fumat și sunt interzise locurile publice pentru fumători”.

Friday, May 27, 2016

De la fumat‬ la ‎‬bronhopneumopatia cronică obstructivă – abordări curente din 2016 (articolul din Pneumologia)

Articolul nostru din Pneumologia (Revista Societatii Romane de Pneumologie) dedicat Zilei mondiale fără tutun 2016: De la ‪#‎fumat‬ la ‪#‎BPOC‬ – abordări curente!
https://www.researchgate.net/publication/299775809_From_smoking_to_COPD_-_current_approaches
Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) rămane una dintre cauzele majore de mortalitate din întreaga lume. În pofida faptului că este cea mai studiată maladie indusă de fumat, încă nu sunt date concludente în privinţa aspectelor fiziopatologice şi a tratamentului, chiar dacă au fost determinate efectele dăunătoare ale diversităţii de molecule implicate şi au fost propuse câteva terapii fezabile pentru diminuarea secreţiei acestora. Studiile actuale se axează preponderent pe originea autoimună a BPOC şi pe modificările epigenetice.
Ideea de autoimunitate în BPOC indus de fumat a prins contur odată cu identificarea autoanticorpilor în serul pacientului, pe când unele studii consideră complexele de anticorpi localizate în plămâni mai importante pentru viitoarele cercetări. Investigarea aspectelor autoimune ale BPOC va permite selectarea unor strategii de tratament mai concrete. Pregnanţa modificărilor epigenetice din acest domeniu poate fi apreciată pornind de la existenţa unei conexiuni dintre modificările epigenetice induse de fumatul matern şi dezvoltarea ulterioară a BPOC. Aceasta explică tendinţa savanţilor pentru medicamentele capabile să restabilească aceste transformări precum agenţii de deacetilare, care posibil că previn şi rezistenţa către steroizi. Totuşi stoparea fumatului rămâne a fi abordarea indispensabilă pentru tratamentul şi prevenţia BPOC. 
Cuvinte‑cheie: BPOC, fumat, modificari epigenetice.
Articolul full text din Pneumologia:

Starea de bine la SperantaTV– #Somn dulce! – invitat: Doctor Oana Deleanu 19 05 2016

Starea de bine la SperantaTV– #Somn dulce! – invitat: Doctor Oana Deleanu
https://www.youtube.com/watch?v=MOPpYROl5JM&feature=youtu.be
 

Wednesday, May 25, 2016

Participati la Flashmob "Noi - împotriva tutunului" pe 31 mai 2016 (reportajul Prime)

Semnati petitia online #MOLDOVAFARAFUMAT2016 si participati la Flashmob "Noi - împotriva tutunului" pe 31 mai 2016!

Despre evenimentul de anul trecut:

Au improvizat o ţigară giganta. Astfel au încercat un grup de studenţi de la Universitatea de Medicină să-i convingă pe oameni să se lase fumat. Evenimentul a fost organizat în faţa Spitalului Republican din capitală cu ocazia zilei mondiale fără tutun care este marcată pe 31 mai.

https://www.youtube.com/watch?v=GtYulczHaE8&feature=youtu.be

Semnati petitia online #MOLDOVAFARAFUMAT2016
Flashmob "Noi - împotriva tutunului"

 

Tuesday, May 24, 2016

Semnati petitia online #MOLDOVAFARAFUMAT2016 si participati la Flashmob "Noi - împotriva tutunului" pe 31 mai 2016

Fumatul este un drog prin faptul ca induce dependenta (prin nicotina) si afecteaza grav starea de sanatate fizica si psihica a fumatorului. Prin actiunea celor peste 4000 de compusi dintre care minim 50 sunt cancerigeni fumatul afecteaza toate organele fumatorului. Spre deosebire de drogurile legalizate fumatul este insa singurul drog care ii afecteaza si pe cei aflati in preajma fumatorului. Fumatul omoara anual mai multi oameni decat accidentele de circulatie, sinuciderile, crimele, excesul de alcool sau consumul de droguri ilegale la un loc!. Anual, 6.300 de moldoveni mor prin boli cauzate de fumat (respectiv peste 17/zi). 
http://www.petitieonline.com/moldovafarafumat2016#form

Fumatul omoara in special prin cancer, prin boli cardiovasculare si prin boli respiratorii. Aproximativ 90% dintre cancerele pulmonare sunt datorate fumatului.Riscul de cancer pulmonar este de 26 de ori mai mare pentru fumatori un barbat fumator. Costurile tratamentului unui pacient cu cancer pulmonar sunt de 10.000-15.000 euro/luna. Fumatul accelereaza procesul de ateroscleroza. Drept urmare arterele fumatorului sunt cu 10 ani mai „batrane” decat cele ale nefumatorului. Din acest motiv riscul unui fumator de a avea un infarct de miocard sau un accident vascular cerebral este echivalent cu cel al unui nefumator cu 10 ani mai in varsta. Pana la varsta de 55-60 de ani fumatul este raspunzator de inducerea a 70% dintre infarctele de miocard in populatia Moldovei. Urmare a celor de mai sus speranta de viata a fumatorilor este cu 10 ani mai redusa decat cea a nefumatorilor. Nefumatorii sunt expusi actiunii fumului de tigara prin fumat pasiv, respectiv prin inhalarea fumului produs de fumatori (fumat „la mana a doua”) si/sau fumat involuntar respectiv prin efectul reziduurilor de tutun depuse pe hainele fumatorilor sau in interiorul locuintelor lor (fumat “la mana a treia”). Pentru o singura tigara fumata intr-o camera sunt necesare 2 ore pentru ca nivelul particulelor de tutun respirabile sa ajunga la nivelul minim de siguranta. Nefumătorul care se află în acceaşi încăpere cu cel care fumeză, inhalează, dupa o ora, cantităţi egale de nitrozamine cu cele existente în 15 ţigări filtrate . Riscul bolilor cardiace creşte cu 25-35% la angajatii nefumatori ai caror colegi sunt fumatori. In 2010 fumatul pasiv a omorat aproximativ 600.000 de oameni in Marea Britanie. Fumatul inafara locuintei/locului de munca nu protejeaza complet expunerea celorlalti nefumatorilor la fumat pasiv/involuntar. Aproximativ 89% dintre locuintele de nefumatori sunt contaminate cu produse de tutun provenite de la locuintele de fumatori aflate in aceeasi cladire. Efectul reziduurilor de tutun depuse in interiorul unei case persista si dupa 2 luni de la parasirea acesteia de catre fumatori. La copii fumatul pasiv sau involuntar provoaca semnificativ mai frecvent boli bronhopulmonare cronice. Fatul unei femei fumatoare fumeaza inainte de nastere in aceeasi masura ca si mama sa. In consecinta riscul de prematuritate, greutate redusa la nastere, deces la nastere sau moarte subita in perioada de nou nascut este semnificativ mai mare.  
Dreptul la sanatate este un drept fundamental. Acest drept nu este negociabil, sub nici o forma, si se afla inaintea oricaror interese individuale sau de grup. In consecinta este inadmisibil să fie prevăzute norme juridice în vederea manifestării unui obicei particular al unor cetățeni, care, în plus, contravine și prevederilor constitutionale care obliga Statul sa apere sănătatea cetățenilor săi.
Eforturile intregii comunitati trebuie sa fie indreptatea spre educatie care sa conduca la descurajarea fumatului, in special in randul tinerilor. Reducerea numarului celor care „consuma” acest drog nu poate avea decat efecte benefice asupra starii de sanatate a intregii populatii precum si efecte economice benefice majore prin reducerea substantiala de imbolnaviri datorarate tutunului si, prin aceasta, reducerea enormului efort bugetar destinat, in prezent, ingrijirii victimelor fumatului.
Sustinem PUNCTUL DE VEDERE AL SOCIETATII ROMANE DE CARDIOLOGIE, SOCIETATII ROMANE DE PNEUMOLOGIE SI AL FUNDATIEI ROMANE A INIMII!

Semnati petitia online #MOLDOVAFARAFUMAT2016
Flashmob "Noi - împotriva tutunului"
 

Friday, May 20, 2016

Nu pleca in concediu cu somnolenta la volan!

Consecintele Sindromului de apnee in somn includ somnolenta diurna, depresie, iritabiliate, probleme sociale si familiale, disfunctii sexuale, dificultati de concentrare, probleme de memorie.
Prevalenta apneei in somn la persoanele active cu varste cuprinse intre 30 si 60 de ani este de 24 % barbati si 9 % femei (peste 5 episoade de apnee sau hipopnee pe ora de somn).
Aceste procente trebuie asociate cu un numar crescut de accidente rutiere datorate atipirii la volan. Accidentele casnice si de munca pot fi de asemenea provocate de somnolenta diurna si lipsa de concentrare.
Dar ce inseamna atipirea la volan?
Episoade scurte de somn 4-6 secunde caracterizate de pierderea cunostintei care de obicei apare fara ca persoana sa constientizeze fenomenul. 
In doar 4 secunde o masina care merge cu o viteza de 80 km/h inainteaza echivalentul unui teren de fotbal.  
Diagnosticarea si initierea unui tratament corespunzator scade riscul de accidente. 
In studiile efectuate in USA somnolenta a fost asociata in 31-41 % din accidentele majore ale vehiculelor comerciale (soferii profesionisti).
Administratia Federala a Aviatiei de exemplu are reguli stricte care cer pilotilor testarea si tratarea obligatorie. Acestia sunt evaluati anual printr-o polisomnografie nocturna si un test de mentinere  a starii de trezire. Un raport anual este cerut pilotilor care sunt in tratament cu CPAP.
Intr-un studiu efectuat de Teran-Santos si colegii sai (Spania) s-a raportat o asociere puternica intre apnea in somn si riscul de accidente rutiere, rezultatele confirmand ca rata accidentelor in trafic printre persoanele cu apnee in somn este de 4 ori mai mare.
Comisia Nationala a Cercetatorilor Disfunctiilor Somnului a estimat ca somnolenta poate fi implicata in 36% din accidentele fatale si in 42-54% din toate accidentele. 
In Europa exista 5 tari care au reglementari legislative specifice apneei in somn sau narcolepsiei. O atentie particulara este acordata soferilor cu risc crescut de accidente asa cum sunt soferii profesionisti. 
Stiati ca… in SUA
2 din 5 soferi (41%) au recunoscut ca au atipit cel putin odata la volan. 1din 10 soferi au specificat ca asta s-a intamplat chiar in ultimul an. (Fundatia AAA pentru Studiul Sigurantei de Trafic)
1 din 6 accidente (16.5%) sunt mortale, 1 din 8 accidente necesita spitalizare si 1 din 8 dintre accidente au fost provocate de atipirea la volan 
Administratia Nationala a Sigurantei Autostrazilor a estimat ca anual somnolenta la volan provoaca 1550 morti, 71000 raniti si mai mult de 100000 accidente
Mai mult de jumatate dintre soferii (55%) care au declarat ca au atipit macar odata la volan in ultimul an au afirmat ca in momentul atipirii conduceau de mai putin de o ora  
Multi din controlorii de trafic considera ca somnolenta la volan este subraportata si subestimata.

Wednesday, May 18, 2016

Cabinet de somnologie la Bucu (Reportajul digi 24)

Evenimentele respiratorii din timpul somnului sunt apneea si hipopneea. Apneea reprezinta oprirea fluxului respirator (nazal si oral), iar hipopneea scaderea fluxului respirator mai mare de 30-50%.
Apneea de tip obstructiv este data de oprirea fluxului respirator dar cu persistenta miscarilor toraco-abdominale. In cazul apneei de tip central oprirea fluxului respirator este insotita de lipsa miscarilor toraco-abdominale cauzate de lipsa comenzii de la nivel central
Sindromul de apnee in somn este definit ca prezenta de peste 5 evenimente respiratorii raportate la ora de somn. Pentru diagnosticul unui anumit tip de sindrom de apnee in somn este necesara predominenta apneilor de acel tip (obstructive sau centrale). Sindromul de apnee de tip central apare in general asociat cu boli cardiovasculare sau neurologice. 
Sindromul de apnee in somn de tip obstructiv (SASO) este un tip de patologie frecvent intalnita in populatie (frecventa astmului si diabetului zaharat tip 2).
Incidenta este de 2-4% in randul pacientilor cu apnei semnalate de anturaj, dar studii recente au demonstrat o incidenta chiar si de 20% in populatia generala. 
Exista o serie de factori de risc in aparitia SASO: varsta, genul masculin, obezitatea, modificari in sfera ORL, o serie de boli endocrine, malformatii cranio-faciale, alcoolul, utilizarea de sedative, etc.
https://youtu.be/kA3U_eMUKZ0

Pacientii cu SASO sunt adesea somnolenti pe parcursul zilei, relateaza somn agitat pe parcursul noptii, cefalee matinala, tulburari de dinamica sexuala etc.
Atentie! Apneiile nocturne sunt relatate de catre partenerul de viata.
Consecintele SASO sunt variate, de la deteriorarea neurocognitiva, la agravarea diabetului, sau a astmului, aparitia hipertensiunii pulmonare si pana la favorizarea femomenului de ateroscleroza prin hipoxemia intermitenta din cursul noptii. 
Aceste consecinte favorizeaza aparitia accidentelor vasculare cerebrale, a insuficientei cardiace congestive, a artimiilor cardiace, a infarctului miocardic, a hipertensiunii arteriale(rezistenta la tratamente) si trombembolismului pulmonar (SASO singur indeplineste conditiile triadei Virchow – stare protrombotica).
Diagnosticul de certitudine se pune in urma unui studiu de somn cu ajutorul poligrafului sau polisomnografului. Cu ajutorul poligrafului se urmaresc fluxul nazal, miscarile toraco-abdominale, pozitia in timpul somnului si saturatia in oxigen, acest aparat putand fi folosit atat in laboratoarele de somnologie cat si ambulatoriu, la pacientii cu suspiciune inalta de SASO. Polisomnograful este un aparat mai complex, are o serie de canale suplimentare (electroencefalograma, electromiograma, electrooculograma etc.) si inregistrarea are loc doar in laboratorul de somnologie. 
Tratamentul este reprezentat de CPAP = ventilatie cu presiune pozitiva continua (continuous positive airway pressure), acesta fiind standardul  de aur in tratarea SASO. CPAP-ul este ca o atela pneumatica ce mentine caile aeriene deschise in timpul somnului, impiedicand astfel colaspul de la acest nivel si aparitia apneilor. Pentru stabilirea presiunii necesare mentinerii cailor aeriene deschise (titrarea CPAP) este necesara o noua inregistrare in laboratorul de somn. 
Implicatiile SASO sunt sociale, acesti pacienti fiind somnolenti pe parcursul zilei, cu un randament scazut la munca, cu momente de atipire la volan ce pot provoca accidente rutiere.
Riscul de accidente rutiere, datorate SASO, estimate in USA, este de 36-54%.
Economic privind, pacientii cu SASO necesita mai multe zile de spitalizare, deci si costurile suportate fie de sistemul de sanatate fie chiar de pacienti este deci mult mai mare. 
Video:

Saturday, May 7, 2016

Cum evaluezi funcția pulmonară acasă?

Din fericire, evaluarea astmului nu ține doar de factorul subiectiv, de simptome, nici când ești departe de doctor. Dacă spirometria este o investigație pe care o faci în cabinetul medicului, ai și o variantă la care poți apela acasă. În acest scop vei folosi un dispozitiv simplu numit peak-flow-metru, care te va ajuta să urmărești evoluția bolii în viața de zi cu zi.
PEF este prescurtarea de la peak expiratory flow, adică debitul expirator de vîrf din timpul unui expir forţat. Cu cât boala este mai gravă și obstrucția mai severă, cu atât PEF va fi mai mic.

Când este bine să îți măsori PEF-ul:
  • în fiecare zi, dimineața și seara, înainte de a lua tratamentul pentru astm - scăderea PEF-ului anunţă agravarea bolii şi trebuie să te facă să mergi la doctor;
  • când primești un medicament nou, pentru a evalua eficiența acestuia;
  • de fiecare dată când apar simptomele care anunță o criză de astm;
  • după ce ai fost expus la o substanță care crezi că îți poate declanșa o criză;
  • înaintea unui efort fizic intens sau a unei alte activități care crezi că o să te solicite din plin.

Cum folosești peak-flow-metrul
  1. Stai în picioare sau așezat pe un scaun cu spatele drept;
  2. Asigură-te că indicatorul este la zero (dacă nu, poziţionează-l cu mâna la zero);
  3. Inspiră lent şi cât mai profund;
  4. Pune piesa bucală în gură şi strânge-o bine cu buzele;
  5. Expiră cât de tare şi de repede poți;
  6. Notează valoarea indicată de aparat;
  7. Du din nou cursorul la zero şi repetă de încă două ori (măsurat în total de trei ori);
  8. Înregistrează cea mai mare valoare din trei într-un grafic.
 
Cum utilizez domeniul de masurare trizonal al peak-flow-metrului?
Multi doctori recomanda acest sistem. Acesta este bazat pe cea mai buna valoare personala a debitului expirator de virf, care este cea mai mare valoare atinsa într-o zi în care astmul este sub control.
Aceasta valoare personala este apoi împartita în trei zone de control.
Zona verde variaza între 80% si 100% din cea mai buna valoare personala.
Zona galbena variaza între 50% si 80%, iar zona rosie este sub 50%.
 
Priviti aceste zone ca pe luminile unui semafor
Verde înseamna cu puteti merge înainte si va puteti desfasura activitatile obisnuite respectând medicatia recomandata pentru astm.
Galben înseamna atentie. Ar putea fi nevoie de medicatie suplimentara pentru a preveni o criza de astm sau pentru a suplimenta medicatia de control.
Rosu înseamna stop. Trebuie sa solicitati imediat o consultatie si medicatie. 

Tuesday, May 3, 2016

Ziua Internationala a Astmului 2016: 3 Mai

Prima zi de marti a lunii mai marcheaza Ziua Internationala a Astmului, eveniment anual organizat de Iniţiativa Globală pentru Astm (GINA) in scopul atragerii atentiei asupra ponderii pe care aceasta boala o are in morbiditatea si mortalitatea generala si a importantei prevenirii, diagnosticului precoce si unui tratament corect.
Deviza evenimentului – “Poti sa-ti controlezi astmul!” – s-a pastrat pe parcursul ultimilor ani, reflectand importanta acordata atingerii si mentinerii controlului bolii, precum si a contributiei pacientului la succesul acestui demers.
Ce se stie despre astm
Din pacate... astmul este una dintre cele mai des întâlnite maladii cronice din lume, cu o prevalenta ascendenta, în special în rândul copiilor.
Din fericire... astmul poate fi tratat si controlat, astfel încât majoritatea pacientilor sa poata:
  • preveni simptomele obositoare, atât ziua cât si noaptea
  • preveni crizele grave
  • necesita putine (sau deloc) medicamente ce produc ameliorare rapida
  • duce vieti productive, cu activitate fizica
  • avea o functie pulmonara (aproape) normala.