Impactul sindromului de apnee obstructivă în somn asupra bronhopneumopatiei cronice obstructive: studiu prospectiv, consecutiv

Ce nu este cunoscut, deocamdată, la subiectul abordat
Este studiată insuficient coexistenţa sindromului de apnee obstructivă în somn (SAOS) cu bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) în termeni de prevalenţă, spectru și frecvenţă de complicaţii, riscuri pentru sănătate și impact asupra calităţii vieţii pacienţilor.
 

Ipoteza de cercetare
Anumiţi parametri clinico-demografici sau proveniţi din examenul polisomnografic nocturn pot avea valoare predictivă semnificativă pentru sindromul overlap, indus de asocierea apneei obstructive în somn la pacienţii cu bronhopneumopatie cronică obstructivă.
Noutatea adusă literaturii știinţifice din domeniu
A fost constatat că un indice al masei corporale sporit și un scor de somnolenţă Epwort înalt au valoare predictivă semnificativă pentru asocierea SAOS la BPOC.

Full text

Cum tratăm insomnia?

După durere, insomnia este cel mai frecvent motiv de prezentare la medic. Afectează cam o zecime dintre români şi, de multe ori, cauzele sunt foarte greu de depistat. Insomnia este un posibil factor de risc pentru o serie de alte afecțiuni. Ce facem dacă suferim de nesomn şi care sunt cele mai importante principii de tratament aflăm de la dr. Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog.

Despre insomnie:

• insomnia este cea mai frecventă tulburare de somn (6-12% din populație)
• al doilea cel mai frecvent motiv de prezentare la medic (după durere)
• insomnia este mai frecventă la femei (raport pe sexe: 1,4:1)
• în aproape jumătate din cazuri este asociată cu o tulburare psihiatrică
• contrar părerii populare, principalul tratament al insomniei este psihoterapia
• se recomandă în special terapia cognitiv-comportamentală
• de cele mai multe ori, pacienţii se prezintă la medicul specialist după ce au încercat, pe cont propriu, sau la recomandarea medicului de familie, mai multe tratamente
• consultul unui pacient cu insomnie în cabinetul de somnologie durează Între 45 minute şi o oră
• uneori durează ani buni până când este identificată cauza insomniei

Insomnia este un posibil factor de risc pentru:

• absenteism, accidente/erori la locul de muncă, accidente de circulație
• tulburări afective, de anxietate sau legate de uzul de substanță
• suicid
• boli cardio-vasculare
• scăderea toleranței la glucoză și diabet zaharat de tip 2
• obezitate
• disfuncție imună

Cum tratăm insomnia:

• tratamentul de primă intenţie al insomniei primare este terapia cognitiv-comportamentă
• în general, se desfăşoară pe durata a şase săptămâni cu o şedinţă pe săptămână
• există şi variante intensive care durează undeva la două săptămâni, dar şi în cazul acestora rezultatele apar doar mai târziu
• ameliorarea semnificativă a insomniei cronice apare de obicei după patru săptămâni
• primul pas constă în înțelegerea cauzelor insomniei
• apoi se corectează igiena somnului și se caută reducerea hipervigilenței prin relaxare
• următorii pași sunt intervenția comportamentală: restricția somnului și controlul stimulilor.

Sfaturi pentru un #somndulce

Doctor Oana Deleanu ne ofera sfaturi pentru un #somndulce, intr-un interviu acordat postului Digi24!

Consecintele sindromului de apnee in somn: accidentele rutiere

Sindromul de apnee in somn are consecinte atat in plan personal cat si familial. Astfel, persoanele care sufera de aceasta afectiune se confrunta cu somnolenta diurna, in plan social depresie, iritabiliate,  disfunctii sexuale, dificultati de concentrare sau probleme de memorie, dar consecintele nu se opresc aici.

Sindromul de apnee in somn are o prevalenta de 24% in randul barbatilor cu varsta cuprinse intre 30 si 60 de ani, si de 9% in randul femeilor din aceeasi categorie de varsta. Iar aceste procente trebuie asociate si numarului mare de accidente rutiere cauzate de atipirea la volan, adica acel episod scurt de 4-6 secunde caracterizat de pierderea cunostintei si care apare, de obicei, fara ca persoana sa constientizeze fenomenul. De asemenea,accidentele casnice si cele de munca pot fi provocate de somnolenta diurna si lipsa de concentrare, asociate sindromului de apnee in somn.  

De exemplu, in Statele Unite, somnolenta a fost asociata in peste 30% din accidentele majore ale vehiculelor comerciale (conduse de soferii profesionisti). Iar statisticile din SUA descriu un tablou destul de sumbru:

• 2 din 5 soferi (41%) au recunoscut ca au atipit cel putin odata la volan. 1 din 10 soferi au specificat ca asta s-a intamplat chiar in ultimul an. ( Fundatia AAA pentru Studiul Sigurantei de Trafic);

• 1 din 6 acidente (16.5%) sunt mortale, 1 din 8 accidente necesita spitalizare, iar 1 din 8 accidente au fost provocate de atipirea la volan;

• Administratia Nationala a Sigurantei Autostrazilor a estimat ca somnolenta la volan provoaca anual 1.550 morti, 71.000 raniti si mai mult de 100.000 accidente;

• Mai mult de jumatate dintre soferii (55%) care au declarat ca au atipit macar odata la volan in ultimul an, au afirmat ca in momentul atipirii conduceau de mai putin de o ora; 

De asemenea, un studiu efectuat de Spanish Sleep Society a raportat o asociere puternica intre apnea in somn si riscul de accidente rutiere, rezultatele confirmand ca rata accidentelor in trafic printre persoanele cu apnee in somn este de 4 ori mai mare.

Tocmai de aceea, diagnosticarea si initierea unui tratament corespunzator sunt absolut necesare pentru a reduce riscul de accidente.

In Europa, numai 5 tari care au reglementari legislative specifice apneei in somn sau narcolepsiei, iar Romania nu se numara printre ele. O atentie particulara este acordata soferilor cu risc crescut de accidente asa cum sunt soferii profesionisti.

IMAGINI DIN PRACTICA CLINICĂ: Cauză rară de hipertensiune pulmonară severă (Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova 2017)

Pacienta de 57ani, pensionara, nefumătoare s-a adresat pentru dispnee la efort fizic minim, fatigabilitate cronică marcată, somnolență diurnă, insomnii, somn intrerupt asociat cu sforăit și perioade de apnee, nicturie (2-3 ori/noapte), cefalee matinală și xerostomie, dureri periodice în zona periombilicală. 

Din anamnestic: obeza din tinerețe (100 kg), hipertensivă de 7 ani, de peste 10 ani prezintă dereglări de somn și sforăit zgomotos. Examenul obiectiv evidențiază tegumente uscate, pastozitatea gambelor, acrocianoza ușoară (buze, gambe), obezitate cu IMC = 47 kg/m² (m=118 kg, h=154 cm), circumferința gâtului 43 cm, circumferința abdomenului 140 cm, hernie ombilicală 3x4 cm, respirație nazală liberă, murmur vezicular diminuat, hemodinamica stabilă (FCC= 68/min; TA= 130/80 mmHg), scor Mallampati III(1) și 17 puncte la scala somnolenţei diurne Epworth (2).

Radiografia toracelui normală, ECG cu semne de supraincărcare a ventriculului drept. EcoCG a arătat dilatarea ușoară a ambilor atrii (până la 56 mm) cu ventriculul stâng de dimensiuni normale și fracția de ejecție păstrată (50%), ventriculul drept (VD) dilatat mult (46 mm) și hipertensiune pulmonară severă (presiunea sistolică în artera pulmonară 80mm Hg). SpO2 în repaus 95%. Spirometric VEMS-81%; CVF-80%; VEMS/CVF-109%, iar gazimetric pH 7,43; PaO2 96 mm Hg; PaCO2 44mm Hg.

 Întrebări:

1.      Considerând datele anamnestice și examenul clinic, care sunt cauzele probabile ale hipertensiunii pulmonare?

2.      Ce investigații sugerați pentru confirmare?

3.      Care tratament este cel mai indicat?

 

Accesati:

Articolul full text AICI

Sarbatori Fericite cu #somndulce!!!

Sarbatori Fericite cu bucurii si impliniri alaturi de cei dragi si #somndulce!

Craciun fericit si La multi ani! 

 

Stil de viaţă sănătos la PUBLIKA TV: Tulburările somnului - cum scăpăm de sforăit, sufocări în somn sau transpirare în exces

Sforăiţi zgomotos, vă chinuie senzaţia de sufocare în timpul nopţii sau transpiraţi în exces? Deşi aţi dormit toată noaptea, trezindu-vă simţiţi că pur şi simplu vă doboară oboseala. Cauza ar putea fi apneea de somn, o afecțiune a aparatului respirator. 

Aflati de la specialisti unde se trateaza si ce trebuie sa faceti!

Emisiunea Starea de bine la SperantaTV - Somn usor! – invitat: Doctor Somnolog Oana Deleanu 05.07.2016

Cand vorbim de Sindromul de Apneea in Somn Obstructiva (SASO), dincolo de somnolenta diurna excesiva si sforait, riscurile si comorbiditatile la care se supun pacienti nediagnosticati sau netratati sunt multiple incluzand chiar moartea subita in timpul somnului.

Obezitatea si adipozitatea viscerala sunt cunoscute ca factori de risc pentru dezvoltarea SASO, acesta întâlnindu-se la 50 % din persoanele obeze.

40% din pacientii cu apnee obstructiva sufera de hipertensiune arteriala (HTA). Asocierea acestea determina frecvent HTA rezistenta la tratament, pacientii clinicii fiind frecvent trimisi de catre cardiolog datorita lipsei de control a bolii doar din medicatie antihipertensiva.

Exista o prevalenta de 40-50% la pacienti cu insuficienta cardiaca.

Sindroame metabolice (diabet zaharat, dislipidemie, hiperuricemie).

Accidente ischemice cerebrale: risc crescut de 4 ori la pacientii cu SASO.

Se insoteste de tulburari ale libidoului la 28% din pacienti.

Fragmentarea somnului duce la imposibilitatea creierului de a se odihni  si se insoteste de iritabilitate agresivitate, depresie, tulburari cognitive, cefalee matinala.

Inamicul din dormitor (Emisiunea Pur si Simplu de la Europa Libera despre apnee si sforait) 

Starea de bine la SperantaTV– #Somn dulce! – invitat: Doctor Oana Deleanu 19 05 2016

Inamicul din dormitor (Emisiunea Pur si Simplu de la Europa Libera despre apnee si sforait)

Mulţi oameni se plâng că nu dorm bine nopțile, iar ziua sunt somnoroşi și obosiţi. Puţini îşi dau seama însă că nu e o simplă tulburare a somnului cauzată de stres sau de surmenaj, ci o maladie numită apnee obstructivă în somn, ale cărei consecințe pot fi foarte grave. Boală se manifestă prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului, ceea ce provoacă creșterea tensiunii arteriale și fragmentarea somnului. Sindromul de apnee în somn este vindecabil. În cazul în care boala nu este tratată și e lăsată să evolueze poate provoca infarct miocardic, insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, diabet zaharat, depresii, impotență și, în sfârșit, moarte subită în timpul somnului. 

Cum puteţi deosebi un somn neliniștit provocat de anumite stări psihologice de cel provocat de apnee? Ce remedii există şi unde în Republica Moldova puteţi găsi specialişti în somnologie pentru a le solicita ajutorul? Vedeţi în reportajul Mihaelei Gherasim.

Emisiunea Pur si Simplu de la Europa Libera despre apnee si sforait:

https://www.youtube.com/watch?v=voAEhPvAj5Y

Starea de bine la SperantaTV– #Somn dulce! – invitat: Doctor Oana Deleanu 19 05 2016

Starea de bine la SperantaTV– #Somn dulce! – invitat: Doctor Oana Deleanu

 

Nu pleca in concediu cu somnolenta la volan!

Consecintele Sindromului de apnee in somn includ somnolenta diurna, depresie, iritabiliate, probleme sociale si familiale, disfunctii sexuale, dificultati de concentrare, probleme de memorie.

Prevalenta apneei in somn la persoanele active cu varste cuprinse intre 30 si 60 de ani este de 24 % barbati si 9 % femei (peste 5 episoade de apnee sau hipopnee pe ora de somn).

Aceste procente trebuie asociate cu un numar crescut de accidente rutiere datorate atipirii la volan. Accidentele casnice si de munca pot fi de asemenea provocate de somnolenta diurna si lipsa de concentrare.

Dar ce inseamna atipirea la volan?

• Episoade scurte de somn 4-6 secunde caracterizate de pierderea cunostintei care de obicei apare fara ca persoana sa constientizeze fenomenul. 

• In doar 4 secunde o masina care merge cu o viteza de 80 km/h inainteaza echivalentul unui teren de fotbal.  

Diagnosticarea si initierea unui tratament corespunzator scade riscul de accidente. 

In studiile efectuate in USA somnolenta a fost asociata in 31-41 % din accidentele majore ale vehiculelor comerciale (soferii profesionisti).

Administratia Federala a Aviatiei de exemplu are reguli stricte care cer pilotilor testarea si tratarea obligatorie. Acestia sunt evaluati anual printr-o polisomnografie nocturna si un test de mentinere  a starii de trezire. Un raport anual este cerut pilotilor care sunt in tratament cu CPAP.

Intr-un studiu efectuat de Teran-Santos si colegii sai (Spania) s-a raportat o asociere puternica intre apnea in somn si riscul de accidente rutiere, rezultatele confirmand ca rata accidentelor in trafic printre persoanele cu apnee in somn este de 4 ori mai mare.

Comisia Nationala a Cercetatorilor Disfunctiilor Somnului a estimat ca somnolenta poate fi implicata in 36% din accidentele fatale si in 42-54% din toate accidentele. 

In Europa exista 5 tari care au reglementari legislative specifice apneei in somn sau narcolepsiei. O atentie particulara este acordata soferilor cu risc crescut de accidente asa cum sunt soferii profesionisti. 

Stiati ca… in SUA

• 2 din 5 soferi (41%) au recunoscut ca au atipit cel putin odata la volan. 1din 10 soferi au specificat ca asta s-a intamplat chiar in ultimul an. (Fundatia AAA pentru Studiul Sigurantei de Trafic)

• 1 din 6 accidente (16.5%) sunt mortale, 1 din 8 accidente necesita spitalizare si 1 din 8 dintre accidente au fost provocate de atipirea la volan 

• Administratia Nationala a Sigurantei Autostrazilor a estimat ca anual somnolenta la volan provoaca 1550 morti, 71000 raniti si mai mult de 100000 accidente

• Mai mult de jumatate dintre soferii (55%) care au declarat ca au atipit macar odata la volan in ultimul an au afirmat ca in momentul atipirii conduceau de mai putin de o ora  

• Multi din controlorii de trafic considera ca somnolenta la volan este subraportata si subestimata.

Lansarea ediției speciale „Apneea în somn și comorbidități” a revistei „Current respiratory medicine reviews” SUA

Dragi prieteni!
Va invitam sa accesati ediția speciala „Apneea în somn și comorbidități” a revistei Current Respiratory Medicine Reviews, Volume 11, Number 4.
Guest Editor: Alexandru Corlateanu
Editor-in-Chief: Joseph Varon
9 articles + Editorial from Guest Editor! 

1. Alexandru Corlateanu. Editorial from Guest Editor: Current Management of Sleep Apnea and Comorbidities

 

Editorial from Guest Editor: Current Management of Sleep Apnea and Comorbidities - See more at: http://benthamscience.com/journals/current-respiratory-medicine-reviews/volume/11/issue/4/#sthash.EB2jbZQb.dpuf

Editorial from Guest Editor: Current Management of Sleep Apnea and Comorbidities - See more at: http://benthamscience.com/journals/current-respiratory-medicine-reviews/volume/11/issue/4/#sthash.EB2jbZQb.dpuf

Editorial from Guest Editor: Current Management of Sleep Apnea and Comorbidities - See more at: http://benthamscience.com/journals/current-respiratory-medicine-reviews/volume/11/issue/4/#sthash.EB2jbZQb.dpufOana Claudia Deleanu, Ana-Maria Nebunoiu, Miruna Mihaela Micheu, Andra Elena Malaut and Florin Dumitru Mihaltan.2. Oana Claudia Deleanu, Ana-Maria Nebunoiu, Miruna Mihaela Micheu, Andra Elena Malaut and Florin Dumitru Mihaltan.

2. Oana Claudia Deleanu, Ana-Maria Nebunoiu, Miruna Mihaela Micheu, Andra Elena Malaut and Florin Dumitru Mihaltan.

Relation between Obstructive Sleep apnea Syndrome and Resistant Hypertension - the Tip of the Iceberg
3. Victoria Chatzimavridou Grigoriadou, Alexander Mathioudakis, Alexandru Corlateanu, George Mathioudakis, Efstathia Evangelopoulou.
Obstructive Sleep Apnea and Hypertension: A Bidirectional Causal Relation
4. Stefan Mihaicuta, Izabela Anita Toth, Sorin Paralescu, Carmen Ardelean, Stefan Marian Frent and Oana Claudia Deleanu
Obesity and Body fat Distribution as Predictors for Obstructive Sleep Apnea Syndrome
5. Marius Balint Gib, Christophe Aron, Svetlana Ilie, Frederic Wallyn, Macha Tetart, Dumitrita Balint Gib.
The links between Sleep Apnea and Chronic Kidney Disease
6. Mastrodima-Polychroniou Sofia, Panoulis Konstantinos.
Pregnancy and Sleep Apnea
7. Alexandru Corlateanu, Victor Botnaru, Victoria Sircu, Serghei Covantev, Gloria Montanari.
Obstructive Sleep Apnea and Type 2 Diabetes: Dual Interaction
8. Andriana Papaioannou, Konstantinos Kostikas, Spyros Papiris.
Sleep Apnea and Coronary Heart Disease: from Dusk Till Dawn and Further
9. Silvia V. Dumitru, Epameinondas N Kosmas.
Stroke as a Consequence of Sleep Apnea: Epidemiology, Pathophysiology and Treatment Strategies
10. Alexandru Corlateanu, Victor Botnaru, Alexander G. Mathioudakis, Victoria Sircu, Nikos Siafakas.
Overlap Syndrome of Chronic Obstructive Pulmonary Disease and Obstructive Sleep Apnoea: A two-faced Janus
http://benthamscience.com/journals/current-respiratory-medicine-reviews/volume/11/issue/4/

Predictori ai somnolenței diurne la pacienții cu sindrom de apnee în somn obstructiv (articol din Pneumologia)

Introducere: Principalul simptom al sindromului
de apnee în somn obstructiv (SASO) este somnolența diurnă. Scala Epworth este un chestionar simplu, autoadministrat ce cuantifică gradul de somnolență diurnă a pacinetului. Scop: investigarea factorilor ce pot prezice somnolența diurnă la pacienții cu SASO 

Material şi metodă: 50 de pacienți cu SASO au fost înrolați. S-au măsurat vârsta, sexul, date antopometrice, datele poligrafiei. La toți subiecții s-a aplicat chestionarul Epworth.
Rezultate: Vârsta medie a fost de 54,7±12,8, dintre care 82% bărbați. Media indicelui de masă corporală a fost de 21,9±6kg/m2. Coeficientul de corelație Pearson a demonstrat o corelație pozitivă
între rezultatul chestinarului Epworth şi indicele de desaturare (r=0.31, p<0.01) şi tensiunea arterială (r=0.3, p<0.01). Indicele de apnee/hipopnee şi cel de desaturare sunt factori de predicție ai somnolenței diurne la pacienți cu SASO, ceea ce explică 40% din scorul înregistrat pe scara Epworth.
Concluzii: indicele de desaturare s-a corelat puternic cu scala Epworth. Nivelul somnolenței diurne este influențat de indicele de desaturare şi indicele de apnee/hipopnee. Indicele de desaturare
este un predictor cu o mare specificitate.

Fulltext:

https://www.researchgate.net/publication/283490885_Predictors_of_daytime_sleepiness_in_patients_with_obstructive_sleep_apnea

Tratamentul care te ajută să dormi bine şi să arăţi mai tânăr

O noapte de somn neodihnitor se vede imediat pe chip. Cearcănele, tenul palid, ridurile accentuate din jurul ochilor şi colţurile gurii arcuite în jos creează un aspect pe care cei din jur îl percep ca neatrăgător, trist şi nesănătos. Pentru cei care dorm, dar tot nu se odihnesc, există un tratament care îi face nu doar mai atrăgători, ci chiar să pară mai tineri, arată un studiu recent: The Face of Sleepiness: Improvement in Appearance after Treatment of Sleep Apnea publicat în „Journal of ClinicalSleep Medicine“.

Dacă semnele nesomnului persistă în ciuda faptului că tu ai impresia că dormi neîntrerupt toată noaptea, ba, mai mult, eşti somnoros toată ziua înseamnă că, foarte probabil, suferi de o tulburare a somnului numită apnee în somn. Aceasta este o tulburare care întrerupe respiraţia în timpul somnului, pentru intervale variate de timp, de mai multe ori pe noapte, astfel că somnul este întrerupt, dar fără ca persoana care suferă să fie conştientă de acest lucru. Apneea în somn este o tulburare destul de frecvent întâlnită în România si in Republica Moldova, dar numărul exact al celor care suferă nu este cunoscut, pentru că multe personae nu ştiu că o au. Tratamentul, în acest caz, are rolul de a forţa respiraţia pe tot parcursul nopţii, pentru a elimina toate întreruperile respiraţiei şi fragmentarea somnului. Dar, în acelaşi timp, tratamentul apneei în somn îmbunătăţeşte aspectul general, elimină cearcănele, ba chiar ne face să arătăm mai tineri, arată un nou studiu realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Michigan, publicat în „Journal of Clinical Sleep Medicine“. În ce constă Tratamentul apneei în somn presupune purtarea pe tot parcursul nopţii, uneori şi în timpul zilei, a unei măşti, un dispozitiv diferit de aparatele de oxigen, dar care forţează, practic, persoana cu apnee să respire neîntrerupt.

„Tratamentul se face cu aparatul CPAP – Continuous Positive Airway Pressure. El suflă presiune pozitivă continuă din aerul ambient. Nu este un aparat de oxigen, cu care este adesea confundat, dar care este decontat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Acesta nu se compensează. Este un dispozitiv care, practic, îi suflă pacientului aerul pe nas şi îi menţine căile aeriene deschise. Acest tratament ajută omul să se odihnească şi astfel sunt atenuate toate simptomele asociate apneei“, explică medicul pneumolog Oana Deleanu, preşedintele Secţiunii de Somnologie din cadrul Societăţii Române de Pneumologie.

În cadrul studiului, au fost monitorizate pentru câteva luni. 20 de persoane de vârstă mijlocie cu apnee în somn cărora li s-a prescris tratamentul CPAP. Autorul studiului, medicul Ronald D. Chervin, a remarcat diferenţe notabile între persoanele care au purtat masca noapte de noapte fără întrerupere şi cele care nu au urmat întocmai recomandările specialiştilor. Participanţii au fost fotografiaţi la începutul şi la finalul studiului, iar imaginile au fost procesate cu un program sofisticat de analiză a tuturor aspectelor feţei înainte şi după tratament. Pe baza unor măsurători obiective, specialiştii au constatat că persoanele care au respectat întocmai tratamentul CPAP prezentau un nivel mai mic de roşeaţă a tenului, riduri mai puţine la nivelul frunţii şi la colţurile ochilor. Acest studiu le oferă celor care suferă de apnee în somn un motiv solid pentru a trece peste disconfortul fizic şi psihologic al purtării măştii CPAP pe parcursul nopţii. Pentru Nora Kryza, de exemplu, tratamentul CPAP a fost o terapie care i-a schimbat viaţa. Dar şi ea admite că i-a fost greu să se obişnuiască cu masca: „Familia mea mă striga Darth Vader când îmi puneam masca pe faţă şi mă pregăteam de somn“, povesteşte femeia, citată de „Today Health“. Dar acum, după ce a respectat tratamentul, se simte mai bine, arată mai bine şi, în plus, a scăpat de somnolenţa din timpul zilei, care-i dădea de lucru la serviciu. „În mod cert şi arăt mai bine de când port masca. Nu sunt pregătită încă să renunţ la crema de noapte, dar am două surori, una mai tânără şi una mai mare şi acum arăt mai bine decât amândouă“, spune Nora Kryza, de 56 de ani. Şi mai există un avantaj: nu doar ea doarme mai bine, ci şi soţul ei, care înainte era deranjat de sforăitul puternic al femeii.

 

Недуг во сне и наяву

Многие люди сетуют на плохой сон ночью и страдают от сонливости и усталости днем. И немногие знают, что нередко это не обычное расстройство сна из-за стресса или переутомления, а болезнь - обструктивное апноэ сна. Последствия этого недуга могут быть очень серьезными. Симптомы заболевания - частые остановки дыхания во сне, которые приводят к повышению артериального давления и фрагментации сна. Синдром обструктивного апноэ можно и нужно лечить, в противном случае недуг может спровоцировать инфаркт миокарда, сердечную недостаточность, гипертонию, инсульт и даже стать причиной внезапной смерти во время сна. Как отличить нарушение сна, вызванное какими-либо психологическими состояниями от обструктивного апноэ? Какие существуют методы лечения и где Молдове найти врача-сомнолога? Репортаж Михаелы Герасим.

 https://www.youtube.com/watch?v=9cpS8AltB-Y

Inamicul din dormitor (Emisiunea Pur si Simplu de la Europa Libera despre apnee si sforait)

Mulţi oameni se plâng că nu dorm bine nopțile, iar ziua sunt somnoroşi și obosiţi. Puţini îşi dau seama însă că nu e o simplă tulburare a somnului cauzată de stres sau de surmenaj, ci o maladie numită apnee obstructivă în somn, ale cărei consecințe pot fi foarte grave. Boală se manifestă prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului, ceea ce provoacă creșterea tensiunii arteriale și fragmentarea somnului. 

Sindromul de apnee în somn este vindecabil. În cazul în care boala nu este tratată și e lăsată să evolueze poate provoca infarct miocardic, insuficiență cardiacă, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral, diabet zaharat, depresii, impotență și, în sfârșit, moarte subită în timpul somnului. Cum puteţi deosebi un somn neliniștit provocat de anumite stări psihologice de cel provocat de apnee? Ce remedii există şi unde în Republica Moldova puteţi găsi specialişti în somnologie pentru a le solicita ajutorul? Vedeţi în reportajul Mihaelei Gherasim. 
Link:
https://www.youtube.com/watch?v=voAEhPvAj5Y

Ce poate ascunde sforăitul?

Stimati prieteni,
Cititi un articol nou: Ce poate ascunde sforăitul?
care a aparut azi in Revista de Stiin te ale Sanata tii din Moldova!

Sforaitul apare atunci cand fluxul de aer inspirat prin gura sau nas in plamani este perturbat in timpul somnului. De obicei cauza este ingustarea sau blocarea cailor aeriene la nivelul nasului, gurii sau gatului. 

Link direct:
https://www.researchgate.net/publication/282647718_What_might_snoring_hide
 

SOMNOLENTA LA VOLAN ESTE RESPONSABILITATEA TA!!!

“Trezește-te Europa – nu adormi la volan!”- campanie de conștientizare despre somnolența la volan și siguranța traficului rutier, desfășurată în 18 țări europene printre care și România. În acest sens a fost elaborat un chestionar privind somnolența la volan, adresat tuturor șoferilor, amatori sau profesioniști, suferind de vreo boală (inclusiv sindrom de apnee în somn) sau sănătoși. 

 

CISTIGA POLIGRAFIA GRATUITA

CISTIGA POLIGRAFIA GRATUITA pentru tine sau pentru apropiatii tai!!!

(Monitorizare cardio-respiratorie nocturna, care reprezinta inregistrarea unor parametri functionali cardiaci si respiratorii in timpul somnului)

1 Lasa in comentarii “#somndulce”

2 apoi posteaza pe pagina ta

3 cistigatorul va fi desemnat pe 31 mai 2015 prin random.org

Sforăiţi?
Aveţi un somn agitat, neodihnitor, însoţit de senzaţie de sufocare?
Vi s-a semnalat întreruperea respiraţiei in timpul somnului?
Va simţiţi obosit dimineaţa?
Aveţi dureri de cap sau probleme de concentrare?
Vi se întâmpla sa aţipiţi in timpul zilei in diverse situaţii?
Sunteţi supraponderal si transpiraţi in exces?
Va treziţi frecvent pentru a merge la toaleta noaptea?
Aveţi hipertensiune arteriala sau disfuncţii sexuale?
Daca aţi răspuns DA la una sau mai multe din întrebările de mai sus va recomandăm să contactaţi Laboratorul de Somn de la Centrul Sănătăţii Familiei „Galaxia” (mun. Chisinău, str.Alexandru cel Bun 54). 
Telefon pentru programari:  022858500