Nu pleca in concediu cu somnolenta la volan!

Consecintele Sindromului de apnee in somn includ somnolenta diurna, depresie, iritabiliate, probleme sociale si familiale, disfunctii sexuale, dificultati de concentrare, probleme de memorie.

Prevalenta apneei in somn la persoanele active cu varste cuprinse intre 30 si 60 de ani este de 24 % barbati si 9 % femei (peste 5 episoade de apnee sau hipopnee pe ora de somn).

Aceste procente trebuie asociate cu un numar crescut de accidente rutiere datorate atipirii la volan. Accidentele casnice si de munca pot fi de asemenea provocate de somnolenta diurna si lipsa de concentrare.

Dar ce inseamna atipirea la volan?

• Episoade scurte de somn 4-6 secunde caracterizate de pierderea cunostintei care de obicei apare fara ca persoana sa constientizeze fenomenul. 

• In doar 4 secunde o masina care merge cu o viteza de 80 km/h inainteaza echivalentul unui teren de fotbal.  

Diagnosticarea si initierea unui tratament corespunzator scade riscul de accidente. 

In studiile efectuate in USA somnolenta a fost asociata in 31-41 % din accidentele majore ale vehiculelor comerciale (soferii profesionisti).

Administratia Federala a Aviatiei de exemplu are reguli stricte care cer pilotilor testarea si tratarea obligatorie. Acestia sunt evaluati anual printr-o polisomnografie nocturna si un test de mentinere  a starii de trezire. Un raport anual este cerut pilotilor care sunt in tratament cu CPAP.

Intr-un studiu efectuat de Teran-Santos si colegii sai (Spania) s-a raportat o asociere puternica intre apnea in somn si riscul de accidente rutiere, rezultatele confirmand ca rata accidentelor in trafic printre persoanele cu apnee in somn este de 4 ori mai mare.

Comisia Nationala a Cercetatorilor Disfunctiilor Somnului a estimat ca somnolenta poate fi implicata in 36% din accidentele fatale si in 42-54% din toate accidentele. 

In Europa exista 5 tari care au reglementari legislative specifice apneei in somn sau narcolepsiei. O atentie particulara este acordata soferilor cu risc crescut de accidente asa cum sunt soferii profesionisti. 

Stiati ca… in SUA

• 2 din 5 soferi (41%) au recunoscut ca au atipit cel putin odata la volan. 1din 10 soferi au specificat ca asta s-a intamplat chiar in ultimul an. (Fundatia AAA pentru Studiul Sigurantei de Trafic)

• 1 din 6 accidente (16.5%) sunt mortale, 1 din 8 accidente necesita spitalizare si 1 din 8 dintre accidente au fost provocate de atipirea la volan 

• Administratia Nationala a Sigurantei Autostrazilor a estimat ca anual somnolenta la volan provoaca 1550 morti, 71000 raniti si mai mult de 100000 accidente

• Mai mult de jumatate dintre soferii (55%) care au declarat ca au atipit macar odata la volan in ultimul an au afirmat ca in momentul atipirii conduceau de mai putin de o ora  

• Multi din controlorii de trafic considera ca somnolenta la volan este subraportata si subestimata.

Cabinet de somnologie la Bucu (Reportajul digi 24)

Evenimentele respiratorii din timpul somnului sunt apneea si hipopneea. Apneea reprezinta oprirea fluxului respirator (nazal si oral), iar hipopneea scaderea fluxului respirator mai mare de 30-50%.

Apneea de tip obstructiv este data de oprirea fluxului respirator dar cu persistenta miscarilor toraco-abdominale. In cazul apneei de tip central oprirea fluxului respirator este insotita de lipsa miscarilor toraco-abdominale cauzate de lipsa comenzii de la nivel central

Sindromul de apnee in somn este definit ca prezenta de peste 5 evenimente respiratorii raportate la ora de somn. Pentru diagnosticul unui anumit tip de sindrom de apnee in somn este necesara predominenta apneilor de acel tip (obstructive sau centrale). Sindromul de apnee de tip central apare in general asociat cu boli cardiovasculare sau neurologice. 

Sindromul de apnee in somn de tip obstructiv (SASO) este un tip de patologie frecvent intalnita in populatie (frecventa astmului si diabetului zaharat tip 2).

Incidenta este de 2-4% in randul pacientilor cu apnei semnalate de anturaj, dar studii recente au demonstrat o incidenta chiar si de 20% in populatia generala. 

Exista o serie de factori de risc in aparitia SASO: varsta, genul masculin, obezitatea, modificari in sfera ORL, o serie de boli endocrine, malformatii cranio-faciale, alcoolul, utilizarea de sedative, etc.

Pacientii cu SASO sunt adesea somnolenti pe parcursul zilei, relateaza somn agitat pe parcursul noptii, cefalee matinala, tulburari de dinamica sexuala etc.

Atentie! Apneiile nocturne sunt relatate de catre partenerul de viata.

Consecintele SASO sunt variate, de la deteriorarea neurocognitiva, la agravarea diabetului, sau a astmului, aparitia hipertensiunii pulmonare si pana la favorizarea femomenului de ateroscleroza prin hipoxemia intermitenta din cursul noptii. 

Aceste consecinte favorizeaza aparitia accidentelor vasculare cerebrale, a insuficientei cardiace congestive, a artimiilor cardiace, a infarctului miocardic, a hipertensiunii arteriale(rezistenta la tratamente) si trombembolismului pulmonar (SASO singur indeplineste conditiile triadei Virchow – stare protrombotica).

Diagnosticul de certitudine se pune in urma unui studiu de somn cu ajutorul poligrafului sau polisomnografului. Cu ajutorul poligrafului se urmaresc fluxul nazal, miscarile toraco-abdominale, pozitia in timpul somnului si saturatia in oxigen, acest aparat putand fi folosit atat in laboratoarele de somnologie cat si ambulatoriu, la pacientii cu suspiciune inalta de SASO. Polisomnograful este un aparat mai complex, are o serie de canale suplimentare (electroencefalograma, electromiograma, electrooculograma etc.) si inregistrarea are loc doar in laboratorul de somnologie. 

Tratamentul este reprezentat de CPAP = ventilatie cu presiune pozitiva continua (continuous positive airway pressure), acesta fiind standardul  de aur in tratarea SASO. CPAP-ul este ca o atela pneumatica ce mentine caile aeriene deschise in timpul somnului, impiedicand astfel colaspul de la acest nivel si aparitia apneilor. Pentru stabilirea presiunii necesare mentinerii cailor aeriene deschise (titrarea CPAP) este necesara o noua inregistrare in laboratorul de somn. 

Implicatiile SASO sunt sociale, acesti pacienti fiind somnolenti pe parcursul zilei, cu un randament scazut la munca, cu momente de atipire la volan ce pot provoca accidente rutiere.

Riscul de accidente rutiere, datorate SASO, estimate in USA, este de 36-54%.

Economic privind, pacientii cu SASO necesita mai multe zile de spitalizare, deci si costurile suportate fie de sistemul de sanatate fie chiar de pacienti este deci mult mai mare. 

Video:

https://youtu.be/kA3U_eMUKZ0

http://www.somnolog.ro

Cum evaluezi funcția pulmonară acasă?

Din fericire, evaluarea astmului nu ține doar de factorul subiectiv, de simptome, nici când ești departe de doctor. Dacă spirometria este o investigație pe care o faci în cabinetul medicului, ai și o variantă la care poți apela acasă. În acest scop vei folosi un dispozitiv simplu numit peak-flow-metru, care te va ajuta să urmărești evoluția bolii în viața de zi cu zi.

PEF este prescurtarea de la peak expiratory flow, adică debitul expirator de vîrf din timpul unui expir forţat. Cu cât boala este mai gravă și obstrucția mai severă, cu atât PEF va fi mai mic.

Când este bine să îți măsori PEF-ul:

• în fiecare zi, dimineața și seara, înainte de a lua tratamentul pentru astm - scăderea PEF-ului anunţă agravarea bolii şi trebuie să te facă să mergi la doctor;
• când primești un medicament nou, pentru a evalua eficiența acestuia;
• de fiecare dată când apar simptomele care anunță o criză de astm;
• după ce ai fost expus la o substanță care crezi că îți poate declanșa o criză;
• înaintea unui efort fizic intens sau a unei alte activități care crezi că o să te solicite din plin.

Cum folosești peak-flow-metrul

1. Stai în picioare sau așezat pe un scaun cu spatele drept;
2. Asigură-te că indicatorul este la zero (dacă nu, poziţionează-l cu mâna la zero);
3. Inspiră lent şi cât mai profund;
4. Pune piesa bucală în gură şi strânge-o bine cu buzele;
5. Expiră cât de tare şi de repede poți;
6. Notează valoarea indicată de aparat;
7. Du din nou cursorul la zero şi repetă de încă două ori (măsurat în total de trei ori);
8. Înregistrează cea mai mare valoare din trei într-un grafic.

 
Cum utilizez domeniul de masurare trizonal al peak-flow-metrului?

Multi doctori recomanda acest sistem. Acesta este bazat pe cea mai buna valoare personala a debitului expirator de virf, care este cea mai mare valoare atinsa într-o zi în care astmul este sub control.
Aceasta valoare personala este apoi împartita în trei zone de control.
Zona verde variaza între 80% si 100% din cea mai buna valoare personala.
Zona galbena variaza între 50% si 80%, iar zona rosie este sub 50%.
 

Priviti aceste zone ca pe luminile unui semafor
Verde înseamna cu puteti merge înainte si va puteti desfasura activitatile obisnuite respectând medicatia recomandata pentru astm.
Galben înseamna atentie. Ar putea fi nevoie de medicatie suplimentara pentru a preveni o criza de astm sau pentru a suplimenta medicatia de control.
Rosu înseamna stop. Trebuie sa solicitati imediat o consultatie si medicatie. 

Ziua Internationala a Astmului 2016: 3 Mai

Prima zi de marti a lunii mai marcheaza Ziua Internationala a Astmului, eveniment anual organizat de Iniţiativa Globală pentru Astm (GINA) in scopul atragerii atentiei asupra ponderii pe care aceasta boala o are in morbiditatea si mortalitatea generala si a importantei prevenirii, diagnosticului precoce si unui tratament corect.

Deviza evenimentului – “Poti sa-ti controlezi astmul!” – s-a pastrat pe parcursul ultimilor ani, reflectand importanta acordata atingerii si mentinerii controlului bolii, precum si a contributiei pacientului la succesul acestui demers.

Ce se stie despre astm

Din pacate... astmul este una dintre cele mai des întâlnite maladii cronice din lume, cu o prevalenta ascendenta, în special în rândul copiilor.

Din fericire... astmul poate fi tratat si controlat, astfel încât majoritatea pacientilor sa poata:

preveni simptomele obositoare, atât ziua cât si noaptea

preveni crizele grave

necesita putine (sau deloc) medicamente ce produc ameliorare rapida

duce vieti productive, cu activitate fizica

avea o functie pulmonara (aproape) normala.

Paşte Fericit!

Bucuria vine din lucruri mărunte. Liniştea vine din suflet. Lumina vine din inima fiecăruia. 

Paşte Fericit!

De la fumat‬ la ‎BPOC‬ – abordări curente din 2016 (articolul din Pneumologia)

A fost publicat articolul nostru in Pneumologia‬ (Revista Societatii Romane de Pneumologie)‪: De la ‪#‎fumat‬ la ‪#‎BPOC‬ – abordări curente!

Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) rămane una dintre cauzele majore de mortalitate din întreaga lume. În pofida faptului că este cea mai studiată maladie indusă de fumat, încă nu sunt date concludente în privinţa aspectelor fiziopatologice şi a tratamentului, chiar dacă au fost determinate efectele dăunătoare ale diversităţii de molecule implicate şi au fost propuse câteva terapii fezabile pentru diminuarea secreţiei acestora. Studiile actuale se axează preponderent pe originea autoimună a BPOC şi pe modificările epigenetice.

Ideea de autoimunitate în BPOC indus de fumat a prins contur odată cu identificarea autoanticorpilor în serul pacientului, pe când unele studii consideră complexele de anticorpi localizate în plămâni mai importante pentru viitoarele cercetări. Investigarea aspectelor autoimune ale BPOC va permite selectarea unor strategii de tratament mai concrete. Pregnanţa modificărilor epigenetice din acest domeniu poate fi apreciată pornind de la existenţa unei conexiuni dintre modificările epigenetice induse de fumatul matern şi dezvoltarea ulterioară a BPOC. Aceasta explică tendinţa savanţilor pentru medicamentele capabile să restabilească aceste transformări precum agenţii de deacetilare, care posibil că previn şi rezistenţa către steroizi. Totuşi stoparea fumatului rămâne a fi abordarea indispensabilă pentru tratamentul şi prevenţia BPOC. 

Cuvinte‑cheie: BPOC, fumat, modificari epigenetice.

Articolul full text din Pneumologia:

https://www.researchgate.net/publication/299775809_From_smoking_to_COPD_-_current_approaches

Săptămâna Mondială a Alergiei 2016

Săptămâna Mondială a Alergiei este o inițiativă anuală a Organizației Mondiale a Alergiei (WAO), împreună cu societățile sale membre,având scopul de a crește gradul de conștientizare a populației despre importanța prevenirii și tratării bolilor alergice.
Anul acesta tema care va fi dezbătută este „Alergia la polen - Adaptarea la schimbările climatice”.

La nivel mondial urbanizarea, poluarea și schimbările climatice au dus la o agravare a alergiilor respiratorii produse de polen. Sezoanele polinice sunt din ce în ce mai lungi,iar concentrația polenurilor aeropurtate extrem de mare,descriindu-se un adevărat „ tsunami de polen.”Foarte mulți pacienți alergici au dezvoltat alături de simptomele de rinită și conjunctivită alergică și cele de astm alergic.Vârsta la care întâlnim manifestările de polinoză nu se mai încadrează în tiparele clasice,întâlnind din ce în ce mai mulți copii alergici la polen.