Evenimentele respiratorii din timpul somnului sunt apneea si hipopneea. Apneea reprezinta oprirea fluxului respirator (nazal si oral), iar hipopneea scaderea fluxului respirator mai mare de 30-50%.
Apneea de tip obstructiv este
data de oprirea fluxului respirator dar cu persistenta miscarilor
toraco-abdominale. In cazul apneei de tip central oprirea fluxului
respirator este insotita de lipsa miscarilor toraco-abdominale cauzate
de lipsa comenzii de la nivel central
Sindromul de apnee in somn este definit ca prezenta de peste 5 evenimente respiratorii raportate la ora de somn.
Pentru diagnosticul unui anumit tip de sindrom de apnee in somn este
necesara predominenta apneilor de acel tip (obstructive sau centrale).
Sindromul de apnee de tip central apare in general asociat cu boli
cardiovasculare sau neurologice.
Sindromul de apnee in somn de
tip obstructiv (SASO) este un tip de patologie frecvent intalnita in
populatie (frecventa astmului si diabetului zaharat tip 2).
Incidenta este de 2-4%
in randul pacientilor cu apnei semnalate de anturaj, dar studii recente
au demonstrat o incidenta chiar si de 20% in populatia generala.
Exista o serie de factori de risc in aparitia SASO: varsta, genul masculin, obezitatea, modificari in sfera ORL, o serie de boli endocrine, malformatii cranio-faciale, alcoolul, utilizarea de sedative, etc.
Pacientii cu SASO sunt adesea somnolenti pe parcursul zilei, relateaza somn agitat pe parcursul noptii, cefalee matinala, tulburari de dinamica sexuala etc.
Atentie! Apneiile nocturne sunt relatate de catre partenerul de viata.
Consecintele SASO sunt variate, de la deteriorarea neurocognitiva, la agravarea diabetului, sau a astmului,
aparitia hipertensiunii pulmonare si pana la favorizarea femomenului de
ateroscleroza prin hipoxemia intermitenta din cursul noptii.
Aceste consecinte favorizeaza aparitia accidentelor vasculare cerebrale, a insuficientei cardiace congestive, a artimiilor cardiace, a infarctului miocardic, a hipertensiunii arteriale(rezistenta la tratamente) si trombembolismului pulmonar (SASO singur indeplineste conditiile triadei Virchow – stare protrombotica).
Diagnosticul de certitudine se pune in urma unui studiu de somn cu ajutorul poligrafului sau polisomnografului.
Cu ajutorul poligrafului se urmaresc fluxul nazal, miscarile
toraco-abdominale, pozitia in timpul somnului si saturatia in oxigen,
acest aparat putand fi folosit atat in laboratoarele de somnologie cat
si ambulatoriu, la pacientii cu suspiciune inalta de SASO.
Polisomnograful este un aparat mai complex, are o serie de canale
suplimentare (electroencefalograma, electromiograma, electrooculograma
etc.) si inregistrarea are loc doar in laboratorul de somnologie.
Tratamentul este reprezentat de CPAP = ventilatie cu presiune pozitiva continua (continuous
positive airway pressure), acesta fiind standardul de aur in tratarea
SASO. CPAP-ul este ca o atela pneumatica ce mentine caile aeriene
deschise in timpul somnului, impiedicand astfel colaspul de la acest
nivel si aparitia apneilor. Pentru stabilirea presiunii necesare
mentinerii cailor aeriene deschise (titrarea CPAP) este necesara o noua
inregistrare in laboratorul de somn.
Implicatiile SASO sunt sociale,
acesti pacienti fiind somnolenti pe parcursul zilei, cu un randament
scazut la munca, cu momente de atipire la volan ce pot provoca accidente
rutiere.
Riscul de accidente rutiere, datorate SASO, estimate in USA, este de 36-54%.
Economic privind, pacientii cu SASO
necesita mai multe zile de spitalizare, deci si costurile suportate fie
de sistemul de sanatate fie chiar de pacienti este deci mult mai mare.
Video:
https://youtu.be/O9kwv8qKzFo
