5 lucruri esenţiale pe care creierul le face în timpul somnului

Deşi aparent creierul se odihneşte în timpul somnului şi nu menţine active decât funcţiile esenţiale pentru supravieţuire, în realitate activitatea lui este foarte complexă şi în timpul nopţii.

Cercetătorii au observat că în timp ce dormim nu doar percepem stimuli complecşi, dar informaţiile asimilate în această perioadă sunt folosite pentru a lua decizii, exact aşa cum se întâmplă în starea de veghe.

1. Luarea deciziilor. În cadrul unui experiment, voluntarii au fost rugaţi să clasifice unele cuvinte în anumite categorii. Apoi, după ce s-au culcat, au fost monitorizaţi de cercetători. Aceştia au remarcat că voluntarii aveau o activitate cerebrală specifică atunci când erau rostite respectivele cuvinte, ca şi când creierul lor continua să lucreze în cadrul experimentului.

Când s-au trezit, participanţii nu-şi mai aminteau cuvintele auzite în timpul somnului, prin urmare procesarea informaţiei este făcută în mod inconştient.

Rezultatul studiului sugerează că învăţarea prin somn chiar este posibilă, dar cercetările trebuie continuate pentru a afla ce fel de informaţie poate fi asimilată astfel.

2. Crearea şi consolidarea amintirilor. Atât în timpul somnului REM cât şi al celui non-REM, creierul nostru consolidează noile informaţii primite în timpul zilei şi le leagă de informaţiile mai vechi, pentru a le consolida. De aceea, odihna este importantă în procesul de învăţare, pentru că cimentează noile date şi ne ajută apoi să ni le amintim mai bine. Tineriii care stau o noapte întreagă să înveţe înaintea unui examen nu vor obţine rezultatele dorite, dimpotrivă. O noapte pierdută va scădea cu 40% capacitatea de a asimila noi informaţii.

3. Conexiunile creative. Atunci când dormim, creierul nostru poate face legături surprinzătoare, inedite, pe care nu le-ar face în stare de conştienţă, de aceea somnul poate fi un bun stimul pentru creativitate. Astfel, după un somn bun oamenii au cu 33% mai multe şanse de a face conexiuni noi între idei aparent fără legătură între ele, ducând astfel la soluţii neaşteptate, surprinzătoare.

4. Eliminarea toxinelor. După cum au arătat mai multe studii realizate în anul 2013, în timpul somnului creierul nostru are şi delicata misiune de „a face curăţenie.” În timpul odihnei sunt eliminate moleculele asociate cu degenerarea neurologică. Astfel, spaţiul dintre neuroni creşte în timpul somnului, pentru a permite eliminarea toxinelor acumulate în starea de veghe. În lipsa somnului, toxinele se acumulează în creier şi pot duce la boli grave, cum este Parkinson sau Alzheimer, este concluzia unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Rochester.

5. Memorarea unor sarcini concrete. Creierul nostru stochează noile informaţii în memoria de lungă durată cu ajutorul unor scurte impulsuri cerebrale de înaltă frecvenţă, care au loc în timpul somnului REM. De obicei, este vorba de activităţi motorii, cum este condusul maşinii sau jocul de tenis, care devin automatisme. Astfel, în timpul somnului REM creierul va muta din cortexul motor amintirile pe termen scurt în lobul temporal, unde acestea vor deveni amintiri de lungă durată.

Efectele GRAVE pe care le are LIPSA DE SOMN

Lipsa de somn sau somnul insuficient are efecte grave asupra organismului.Specialiștii au demonstrat că efectele apar după o singură noapte de somn insuficient, cum ar fi foame şi poftă crescută de mâncare, lipsă de concentrare, sensibilitate emoţională mai mare, scăderea imunităţii, pierdere de ţesut cerebral.

Efectele sunt vizibile și pe față, cei care nu dorm suficient arată mai rău, iar în timp oboseala duce la îmbătrânirea prematură a pielii.

Totodată, creierul intră într-o stare de funcţionare „primitivă”, în care nu procesează corect experienţele şi persoana obosită va deveni mai sensibilă, mai emoţională, va reacţiona inadecvat, exagerat. 

După mai multe nopţi de odihnă insuficientă, efectele sunt şi mai grave. Riscul de atac cerebral creşte de 4 ori în cazul celor care dorm mai puţin de 6 ore pe noapte în comparaţie cu cei care dorm 7-8 ore, notează huffingtonpost.com.

Din cauza schimbării hormonilor care reglează pofta de mâncare, creşte mult riscul de obezitate, dar şi riscul apariţiei unor forme de cancer.

Lipsa cronică de somn poate determina apariţia diabetului, creşte riscul de boli cardiace şi chiar de moarte prematură.

Va simtiti mai obosit in ultima perioada? Agitat? Nervos? Aveti dificultati de concentrare? 10 sfaturi pentru un somn mai dulce

Moldova printre cele mai petrecarete tari in noaptea de Revelion

Va dorim #somndulce si vise placute in 2015! 

In unele orase, petrecerea de Revelion tine pana in zori, in timp ce in altele se termina inainte de miezul noptii. In urma unui studiu realizat de compania Jawbone - care vinde bratari ce monitorizeaza activitatea unei persoane, reusind astfel sa faca o medie a orei la care merg la culcare locuitorii din diferite tari ale lumii - s-a ajuns la concluzia ca rusii sunt cei mai rezistenti in noaptea dintre ani, cu orase ca Moscova si Sankt Petersburg in topul clasamentului. Ora la care merg la culcare locuitorii din Moscova este 3.43, in timp ce oamenii din Sankt Petersburg au tendinta de a sta treji pana la 3.35.

Asadar, Rusia, Ucraina, Moldova si Romania sunt tarile in care oamenii merg la culcare cel mai tarziu in noaptea de Revelion. Romanii petrec in medie in noaptea de Revelion pana la ora 3.55. Astfel, la miezul noptii, 96,8% din populatia Romaniei se afla in toiul petrecerii pentru a marca noul an. Pe de alta parte, rusii petrec in noaptea dintre ani pana la ora 3.36, iar locuitorii Ucrainei se distreaza de Revelion, in medie, pana la ora 3.26.

De asemenea, ora medie la care merg la culcare locuitorii din Kiev (Ucraina), Buenos Aires (Argentina) si Madrid (Spania) este 3.00. Urmatoarele pozitii in top sunt ocupate de Santiago, Barcelona, Varsovia, Mexico City si Paris. Anul Nou este o sarbatoare mare in Rusia, unde se petrece in acelasi timp Craciunul si Revelionul, cu schimburi de cadouri si vizite familiale.

Locuitorii oraselor din Marea Britanie nu sunt foarte petrecareti, ora medie la care merg la culcare fiind 1.38, aceasta tara situandu-se pe locul 39 in top. In schimb, irlandezii petrec mai mult, acestia mergand la culcare abia dupa ora 1.59. Americanii si austalienii nu petrec foarte mult in noaptea de Revelion. Astfel, americanii merg la culcare in jurul orei 12.55, 30% din populatie dormind inainte de miezul noptii, in timp ce australienii se culca in jurul orei 12.53.

Va dorim somn dulce si vise placute in 2015!

Un Crăciun fericit şi împlinit alături de cei dragi! Fie ca Moş Crăciun să vă îndeplinească toate dorinţele!

Va dorim somn dulce si vise placute in 2015!

 

SOLSTIUL DE IARNĂ 2014

SOLSTIUL DE IARNĂ 2014 are loc în emisfera nordică pe 21 decembrie 2014. Asta înseamnă că 21 decembrie este cea mai scurtă zi din an, având cea mai lungă noapte. 

Solstiţiul de iarnă este cea mai scurtă zi din an. La această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii are valoarea maximă, de 15 ore şi 10 minute.

Cum doarme o persoana cu sindromul apneilor in somn? (video)

Evenimentele obstructive respiratorii din timpul somnului se pot asocia cu trezirile bruşte, disconfortul toracic nocturn, senzaţia de asfixiere, anxietate.

-          sforăit puternic şi neregulat (94-99%), depăşind adesea 65dB, întrerupt de pauze (apnei sau hipopnei) şi care se continuă cu o reluare „explozivă” a acestuia; este persistent în toate poziţiile, creşte în poziţia „suspin”;

-          somnolenţa diurnă excesivă; severitatea este dată de durata apneilor, de hipoxemie, hipercapnie şi de nivelurile diferite de activare corticală;

-          tulburări, fragmentări ale somnului prin frecvente microtreziri, însoţite de repetate schimbări ale poziţiei corpului în pat, nelinişte motorie nocturnă, mişcări ale membrelor şi vorbit; microtrezirile sunt atât de scurte încât pacientul adesea nu le remarcă şi descrie somnul ca fiind corespunzător;

-          oboseala, astenia diurnă (72-86%)

UE vrea să le ”taie” permisul şoferilor care au probleme cu somnul

Specialiştii UE au mai descoperit o cauză importantă a accidentelor din Europa: sindromul de apnee în somn. Dacă suferiţi de aşa ceva, s-ar putea să fiţi forţaţi să renunţaţi la permisul de conducere...

Poate nu ştiaţi, dar la nivel european există o listă cu afecţiunile care influenţează în mod direct capacitatea de a conduce o maşină, persoanele diagnosticate cu aceste afecţiuni neprimind, în general, dreptul de a conduce. Cele mai importante, în ordinea riscului, sunt alcoolismul, afecţiunile neurologice şi dependenţa de droguri şi medicamente.

Iar aici intervin nişte date interesante: dacă alcoolismul e cotat cu un coeficient de 2,00 al gradului de risc de producere a accidentelor, sindromul de apnee în somn are o valoare de 3,71. Aşa încât specialiştii UE au ajuns la o concluzie incredibilă la prima vedere: circa 20% din accidentele produse pe şoselele şi autostrăzile europene sunt cauzate de sindromul de apnee în somn!